Paltonul de sezon...

Vremea marilor privatizari a trecut. Asta se intampla prin anii 2004-2008, cand intrau in tara, adunati din lumea larga, in jur de 20 de miliarde de euro anual. Sume cu rosturi dintre cele mai diferite: unele veneau in banci si apoi erau date cu imprumut; altele erau imprumutate unor companii; dar foarte multi bani veneau aici pentru a fi investiti in companii noi sau pentru cumparari de intreprinderi ale statului. Atunci a fost vremea marilor privatizari si mai toate miresele frumoase s-au maritat. Miresele ramase nemaritate au imbracat unicul palton de vreme rea pe care si l-au putut procura mai ieftin: protectia statului. N-a fost tocmai rau. Statul platea salarii bunicele fara sa pretinda performanta. Problema e ca multe dintre aceste intreprinderi s-au invatat sa se scalde in ape calme si caldute. Si iata ca acum se vad nevoite sa dezbrace paltonul statului, care s-a uzat, sa se privatizeze si sa inoate in ape reci si repezi. Titulescu a invocat proverbul saracului ce cumpara scump la inceputul secolului XX, cand era ambasadorul Romaniei la Londra, intr-o disputa cu ministrul de atunci al finantelor. Ajuns in inima „atelierului lumii”, cu treburi, ministrul a planuit sa faca si ceva cumparaturi. Cap de lista: un palton. Rugat sa-i dea un sfat, Titulescu i-a facut cateva sugestii. Ministrului, un zgarcit notoriu, i s-au parut scumpe paltoanele recomandate de Titulescu si si-a ales unul ieftin si... aratos. Dupa un an, revenit la Londra, s-a plans ca i s-a uzat paltonul. Titulescu n-a scapat ocazia sa-l taxeze: “Ati cumparat ca bogatasii, pentru un singur sezon. Politica mea financiara se deosebeste insa de a dumneavoastra. Eu gandesc ca e bine ca noi, saraci fiind, sa cumparam lucruri trainice, chiar daca sunt scumpe.” Reforma e scumpa. Numai ca de aici inainte reforma intreprinderilor va fi si mai scumpa, fiindca va impune inchideri de unitati productive, restrangeri de personal, somaj. O reforma adevarata, nu o reforma... de parada.