O democratie de carciuma....

Mi-a placut metafora prin care „Vocea Rusiei” descria evenimentele politice de pe la noi: „In Romania a esuat capitalismul de cazinou!”. Pe de alta parte insa, rusii mi-au parut suspect de gingasi. Eu as fi mers si mai departe - odata cu acest „capitalism de cazinou” avem si o „democratie de carciuma”. Pai cum altfel putem descrie un loc in care totul functioneaza cu doua viteze? Esti treaz si poti face totul repede cand ai interes, dar brusc te aburesti de la tuica puturoasa din pufoaica de cotet, asa ca dureaza cel putin o luna ca sa modifici ordonanta referitoare la referendum. Una peste alta, cred ca foarte putini mor de dragul presedintelui suspendat, cel care a rafistolat pana la perfectiune radicalizarea societatii. Totusi, nu poti repara o nedreptate cu o alta. Cu inca una, pentru ca in ultimii 22 de ani numai de-astea s-au facut. In plus, ce ne facem daca orice presedinte poate fi suspendat, de acum incolo, in acord cu toanele partidelor aflate la putere? Eu cred ca multe ni se trag de la Constitutie. Un act fundamental extraordinar de prost. Altfel nu-l pot cataloga atata timp cat fiecare individ cherchelit din carciuma numita Romania il poate interpreta in fel si chip. Si sa mai aiba si dreptate! La noi nu merg chestiile complicate. De obicei, romanul se simte bine intr-un mediu simplu - el trebuie sa stie ca la tejghea gaseste alcool, ca la toaleta se spala pe maini (eventual), ca numai la masa poate manca etc., etc. Imaginati-va cum ar fi sa incurci „utilitatile”... Sa vorbim un pic despre „sistemul de educatie”. Mi se pare de-a dreptul apocaliptic ce se intampla cu elevii si studentii nostri. Nu vorbesc numai de bacalaureat aici. Imi povestea un profesor universitar ca trei sferturi din studentii sai au luat note sub 5 la sesiunea din vara. Am inteles ca sub 50% din elevii de clasa a VIII-a au obtinut note de trecere la examenul de capacitate. Si asa mai departe, vedem pe strada, in cinematografe, la discoteci sau aiurea de ce sunt in stare odraslele noastre. Sa fie ei de vina, sa fie parintii, profesorii? Se poate spune ca vorbim de un cumul de factori. As vrea totusi sa ma refer numai la scoala. Profesori cazuti in mizerie, profesori plafonati de la sumele colosale obtinute din meditatii, profesori incompetenti, lipsa acuta de repere valoroase, asta este imaginea sistemului. Consecinta? Elevi plictisiti, elevi incapabili sa mai faca distinctia intre verbele „a educa” si „a rata”. Imi aduc aminte o chestie din sistemul educational comunist, din clasa a V-a sau a VI-a, prima lectie de istorie. Profesorul a intrat in clasa, ne-a salutat si apoi ne-a aratat o carte uriasa, cu coperti albastre. „Lasati deocamdata manualul, cititi legendele din cartea aceasta - povestea Oltului si Muresului, a celui dintai intemeietor al Tarii Romanesti... cititi-o si apoi incepem sa facem istorie”, ne-a spus el. Pur si simplu existau momente cand scoala era pentru noi un mod de relaxare, de joaca, asta vreau sa spun. La liceu, profesorul de fizica avea o ora pe luna in care dezbateam filmele SF, ce legi ale fizicii mai erau incalcate pe la Hollywood. Si era profesor de lot olimpic! Altfel intelegeam, altfel invatam. Nu eram incrancenati, era o placere sa inveti dupa manual la „Limba si literatura romana”. Nu-l confundai cu un curs la facultatea de medicina. Nu-mi scranteam creierul invatand in clasa a V-a „normele de protectia muncii la lucrul cu tractorul”, desi poate multi asa sunt tentati sa creada. Dar ce sa-i faci? Confundam din ce in ce mai mult tara cu o carciuma. Bei doua-trei pahare si ti se pare ca totul ti se cuvine. Cel mai grav insa, te crezi si destept. Chiar daca, in realitate, IQ-ul tau este mult mai mic decat amaratele alea de procente de alcool de pe sticla de bere. Scuze, ma refer la politicieni. Prietenii care stiu de ce nu se pun la socoteala.